ARTICOLE

CUM TE AJUTĂ PSIHOTERAPIA ?

Psihoterapia reprezintă o intervenție interpersonală, relațională folosită în scopul de a ajuta pacienții să își amelioreze problemele, respectiv să-și intensifice starea de bine și să reducă starea subiectivă de disconfort.

Intervenția psihologică, fie ea sub forma consilierii psihologice, fie sub forma psihoterapiei, este modalitatea de intervenție ce are ca scop principal vindecarea psihosomatică, ameliorarea funcţionării psihice și fizice și, evident, creșterea calității vieții. Ea se adresează nu doar persoanelor cu diverse patologii, ci și persoanelor sănătoase care doresc să își îmbunătățească performanțele intelectuale, sociale, profesionale etc.

CÂND ESTE CAZUL SĂ APELĂM LA PSIHOTERAPIE?

Atunci când ne confruntam cu:

• tulburări de dispoziţie
• tulburări anxioase
• dependențe de toate tipurile
• tulburări de comportament alimentar

Psihoterapia poate ajuta în cazul unor evenimente stresante, care se pot manifesta în viata oricăruia dintre noi. Spre exemplu, poate fi de un real folos pentru:

• rezolvarea unor conflicte cu partenerul de viață și îmbunătățirea relației de cuplu;
• ameliorarea anxietății și stresului asociat cu diverse probleme de serviciu;
• a face față unor schimbări majore din viața noastră, precum un divorț, decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de munca, mutarea într-un alt oraș / în altă țară;
• soluționarea dificultăților apărute în relaționarea cu propriul copil;
• rezolvarea problemelor legate de somn, oboseala cronică;
• gestionarea eficientă a dificultăților legate de controlul greutății corporale;
• a face față la aflarea unui diagnostic medical grav, precum cancer, diabet, o boala genetică şi a adopta atitudinea cea mai adecvata;
• a ne reveni în urma unui abuz, ori în cazul în care am fost martori la un astfel de abuz;
• ameliorarea unor simptome organice (ex.: dureri de cap, disconfort abdominal, dificultăţi respiratorii, palpitaţii etc.) care nu se încadrează într-un diagnostic clar stabilit.

BENEFICIILE PSIHOTERAPIEI ONLINE

1. Este EFICIENTĂ pentru că majoritatea clienților mei au spus ca sunt mulțumiți de sesiunile online și au prezentat același rezultate după câteva săptămâni.

2. Este CONVENABILĂ pentru ca poți discuta oriunde și oricând cu terapeutul și pe deasupra nu mai trebuie să te îngrijorezi de timpul petrecut în trafic.

3. Este CONFIDENȚIALĂ pentru ca toată comunicarea din cadrul sesiunilor on-line respecta spațiul de siguranță și confidențialitatea specifica cabinetului.

CREIERUL NOSTRU NU FACE PREA BINE DIFERENŢA DINTRE IMAGINAŢIE ŞI REALITATE

Experienţele pe care le-am avut cu părinţii nostri sau cu alte persoane de referinţă lasă urme în memoria noastră. Acest film al amintirilor este codat în creierul nostru, prin sinapsele neuronilor. Uneori, sunt suficienţi declanşatori minusculi ca să alunecăm total înapoi în vechile amintiri, chiar dacă acestea nici măcar nu ne trec prin minte în mod conştient. Unele amintiri sunt întipărite atât de adânc în creierul nostru, încât mereu şi foarte rapid recădem în vechiul nostru tipar. Însă putem schimba scenariul acestor filme, deoarece creierul nostru nu face prea bine diferenţa dintre imaginaţie şi realitate. Astfel, e suficient să ne imaginăm o situaţie stresantă, cum ar fi un examen, pentru a resimţi teamă. La fel, îţi poţi folosi forţa imaginaţiei, pentru a-ţi remodela nişte amintiri negative. Există deci teoretic posibilitatea să suprascriem vechile amintiri. Asta ajută la vindecarea rănilor vechi. Prin suprascriere, modificăm o parte din trecutul îndepărtat şi astfel, şi sentimentele negative pe care le poate genera aceasta (Stefanie Stahl, 2019).

CUM SĂ ÎȚI VINDECI COPILUL INTERIOR?

Metafora copilului interior se referă la acele părți sau răni emoționale din copilărie, pe care le purtăm cu noi mai departe în viața adultă. Influența copilului interior depinde de trecutul nostru mai exact de experiențele pe care le-am trăit în primii ani de viață. Uneori ne „sabotează” fericirea, alteori ne distruge relațiile sau ne transformă în persoane de nerecunoscut. Acestea sunt tiparele noastre automate și semiconștiente, în care ne implicăm atunci când ne pierdem autocontrolul și când suferința trecutului ne încețoșează luciditatea.
În terapie, în relația cu un adult înțelegător și capabil de acceptare și compasiune, ne vindecăm copilul interior și învățăm să activăm părintele interior hrănitor. Vindecarea presupune o muncă conștientă , în care noi acceptăm că părinții noștri au făcut ceea ce au știut mai bine în momentul respectiv.
Furia pe care o simțim în prezent dovedește faptul că drepturile noastre psihologice, au fost încălcate în copilărie, iar dacă procesul terapeutic decurge fluid, furia va fi urmată de tristețe, apoi de frică, după care vom ajunge să ne bucurăm de faptul că am supraviețuit provocărilor dure ale trecutului.
Acesta este scopul vindecării, reconectarea la latura puternică din noi și la dobândirea curajului de a merge mai departe, eliberați de umbrele trecutului.

CUM POȚI SCĂPA DE STRESUL NEGATIV DIN VIAȚA TA?

Ştim că ştiinţa medicală a descoperit că există un stres pozitiv şi unul negativ, determinat în cea mai mare parte de atitudinea noastră faţă de el, dar şi de cât de tonice sunt resursele noastre fizice, psihice sau spirituale pentru a-i face faţă. Altfel spus, unul ne mobilizează să-l depăşim, iar celălalt ne istoveşte şi ne tulbură echilibrul interior. În general, stresul are două componente de bază: agenţii stresori generaţi de împrejurările din viaţă sau de comportamentul agitat al persoanelor din jur şi răspunsul nostru faţă de stres ce cuprinde reacţiile individului faţă de agenţii stresori. Pentru a învinge efectele stresului negativ, haideţi să descifrăm împreună mesajul scoicii perliere.  Cum face scoica de produce o perlă ? V-aţi întrebat, vreodată ? Înainte de toate, există un grăunte de nisip care a pătruns, voit sau nu, în cochilia ei şi care constituie pentru scoică un inconvenient, un permanent stres, căci o irită zi de zi. „A!!!” îşi spune scoica, „cum să fac să scap de el sau de ea ? Mă zgârie, mă stresează, mă enervează, mă supără. Ce să fac ?” Şi iată că începe să reflecteze cu atenţie la situaţia nou creată. Îşi frământă gândurile şi suferă de insomnie. Se concentrează, meditează, cere sfaturi şi chiar se roagă, până în ziua când înţelege că nu va ajunge niciodată să scape de acel grăunte de nisip. Şi totuşi ce ar putea să facă ? Dacă se va gândi atent, va găsi o posibilitate de rezolvare fericită. Este şansa de „a-l înveli” pe domnul Grăunţel Nisipescu până va deveni neted, lustruit, catifelat, înnobilat, stilat, cu adevărat valoros şi plăcut. Pentru aceasta are nevoie de timp, de răbdare sau poate de îndelungă răbdare şi mai ales de comunicare. Şi când a biruit, este fericită şi îşi spune: „În sfârşit, am reuşit să înving o mare dificultate !” De mii de ani scoica perlieră ne învaţă să gândim pozitiv, să fim proactivi şi să fim optimişti în orice situaţie din viaţă. Să înţelegem că nimic nu este întâmplător, pe lumea aceasta. Dacă reuşim să ne înfăşurăm conflictele şi dificultăţile într-o materie luminoasă, irizată, liniştită, atunci vom dispune de mari realizări şi împliniri. Iată ce trebuie să înţelegem. Deci, de acum încolo, în loc să ne lamentăm, să ne pierdem nopţile şi să stăm să ne măcinăm gândurile, nefăcând nimic concret, să muncim şi „să secretăm” acea materie specială în care ne putem învălui problemele şi care se numeşte ACCEPTARE, BUNĂTATE, COMPASIUNE, DAR ŞI DEMNITATE, IERTARE, NOBLEŢE DE CARACTER SAU TOLERANŢĂ. Pe scurt, să învăţăm alfabetul dragostei adevărate. Să urmăm sfatul regulii de aur: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel .” Când vă aflaţi în faţa unui eveniment neplăcut sau a unei persoane insuportabile, bucuraţi-vă şi spuneţi: „O, Doamne, ce şansă, iată încă un grăunte aspru de nisip ! Iată încă o posibilitate pentru o nouă perlă, pentru Tine şi pentru mine ! Învaţă-mă Tu cum să-i dau valoare în viaţa mea, pentru a deveni o perlă în coroana Ta !” Dacă vom înţelege imaginea şi mesajul scoicii perliere, vom şti să evităm consecinţele nefaste ale stresului negativ, pe care îl vom transforma într-o viziune luminoasă despre oameni şi întâmplări. Astfel, vom avea de lucru pentru o viaţă plină de surprize plăcute şi de realizări binecuvântate, chiar şi în vacanţă sau în concediu. Mult succes în strâgerea de comori adevărate ! Tu ce crezi că eşti ? O sinceră scoică perlieră, un grăunte aspru de nisip sau poate chiar, deja o valoroasă perlă ? Alegerea îţi aparţine !

PSIHOTERAPIA INTEGRATIVA CONCENTRATA LA NIVEL SOMATIC ÎN ABORDAREA FRICII DE ABANDON

Lise Bourbeau ne explica cum experienta la nivel corporal, somatic, constienta personala, este cea mai autentica experienta in viata. La acest nivel se poate observa foarte clar mesajele interioare si se poate experimenta consistenta si stabilitatea persoanala. Fara constiinta somatica, a modului in care ne influnteaza emotiile fizicul ( atat la nivel de postura, muscular, respiratie, atitudine fizica generala,etc), avem o experienta scazuta a propriei persoane si a trairilor prezente, care lasa senzatia de gol si instabilitate.
Pentru fiecare tipar psihologic exista un echivalent in corp, un tipar somatic care se manifesta. Abandonul este manifestat in corp sub forma de lipsa de tonus, si postura saracacioasa, greu de sustinut ca si cum persoanei i-ar fi greu sa se sustina pe sine. La nivel psihologic este manifestat prin comportamente dependente si /sau codependente, in relatiile personale cat si fata de alte substante.
Este important sa invatam cum sa ‘ascultam’ aceste mesaje corporale in lucrul cu un terapeut si sa avem incredere in inteligenta somatica, care a mai fost numita si ‘instinct’ sau ‘vocea interna’.
Atingerea este importanta si poate avea un impact puternic in recuperarea de teama de abandon de exemplu. Din pacate in cazul multor persoane, aceasta inteligenta este cumva adormita. Pentru a compensa trairea interna, persoana ajunge sa concentreze foarte multa atentie in mediul exterior pentru a cauta atentie si validarea propriilor emotii, chiar si identitatea. Cand ne uitam constant in exterior fara a realiza starile noastre interne, ratam oportunitatea de a construi incredere in sine si ramanem cu senzatia de fragilitate interna.
Experienta somatica ne ajuta sa diferentiem mesajele subtile internalizate din trecut, sa recunoastem diferentele dintre momentele in care nu exista o alternative si momentul prezent in care exista alternativa alegerii personale. Vindecarea ranii de abandon implica mai mult decat interventii la nivel relational suportiv si hranitor, este important si interventii la nivel corporal. Se poate invata empatia si acceptarea, afirmarea si respectful fata de propria persoana, afirmarea propriilor dorinte si nevoi, cat si se lucreaza pe experientele de disociere timpurii care au format aceasta scindare minte-corp, pentru a oferi ocazia expresiei personale autentice in intregime in orice context nu doar in cabinetul terapeutului. Pentru cei care se lupta cu teama de abandon, se poate remarca cum aceasta afecteaza in mod negativ stima de sine, provocand sentimente de lipsa de valoare fata de propria persoana. Acesta este un subiect mult mai larg despre cum teama de abandon afecteaza imaginea de sine, si o voi aborda pe larg in umatorul episod. Terorizati ca intr-o zi aceasta teama de abandon va deveni reala, si anxietatile sunt si ele la fel de reale si afecteaza stima de sine. Teama si anxietatea sunt cei doi piloni de sustinere ai unei stime de sine scazute. Bazate pe experientele timpurii, se dezvolta perceptii si credinte despre sine. Anxietatea este exagerata si patrunde in orice domeniu din viata persoanei si afecteaza: abilitatea de a lua decizii, de a se relaxa, de a mentine o hotarare sau pur si simplu motivatia, abiliatea de a-si reveni dupa o dezamagire, stabilitatea emotionala, energia personala, abilitatea de a invata, deschiderea de a invata noi abilitati, abilitatea de a introspecta.
Sunt cateva temeri de baza care stau la baza unei stime de sine scazute si le vom aborda pe larg:
1. Teama de a face ceva ce va confirma insuficienta
2. Teama ca altii vor vedea ce au facut si in acelasi timp vor vedea insuficienta
3. Teama de a pierde ceea ce are, teama ca succesul nu poate sa fie sustinut, teama de abandon
4. Teama de a experimenta din nou umilirea, depresia, disperarea.

Bibliografie:
Lise Bourbeau – Cele 5 rani ale trupui care ne impiedica sa fim noi insine, Ed. Ascendent, Bucuresti, 2007

PATTERNURILE DE COMUNICARE ȘI RELAȚIILE SEMNIFICATIVE

Schemele cognitive sau convingerile de bază reprezintă grile prin intermediul cărora abordăm existența noastră ? Acestea se formează în copilărie sub influența interacțiunii cu persoanele semnificative. Din nefericire, dacă aceste modele de comunicare au la bază relații disfuncționale între părinte și copil, acestea se vor păstra și se vor transforma în niște patternuri de comunicare asemănătoare (disfuncționale) la vârsta adultă, perpetuate cu familia, prietenii sau colegii. Astfel, dacă un părinte nu a reușit să-și învețe copilul să gestioneze corect un conflict , acesta din urmă nu va fi capabil mai târziu să facă față unei astfel de situații, copilul adoptând de cele mai multe ori fie o atitudine defensivă, fie una excesiv de agresivă, chiar generatoare de ceartă. Potrivit lui Bowlby un copil se va simți în siguranță, iubit și va dezvolta o formă de atașament securizant atunci când părintele reușește să intre în rezonanță cu lumea lui interioară și îi înțelege nevoile, emoțiile, dăruindu-i în același timp afecțiune. Neîndeplinirea nevoii de siguranță și afecțiune are drept consecință formarea unui stil de atașament bazat pe insecuritate și anxietate. Există studii care indică faptul că acești copii vor avea dificultăți la vârsta adultă în a-și controla emoțiile și în a face față stresului vieții cotidiene (Mikulincer, Shaver și Pereg, 2003). ! Cu toate acestea, există metode psihoterapeutice care pot modifica stilul de atașament format la vârsta adultă.

IMPACTUL TRAUMELOR DIN COPILĂRIE

Știai ca traumele din copilărie ne impacteaza la nivel cognitiv, fizic, emoțional, relațional, comportamental, la nivelul creierului și a sănătății mentale.Psihoterapia te ajuta sa vindeci traumele copilul tău interior, sa dezvolți un părinte interior hrănitor și apoi pe aceste baze noi sa reconstruiește adultul care sa funcționeze optim.

CORPUL ȚINE SCORUL

Rănile sufletești nu dispar pur și simplu pentru ca nu le recunoaștem. Dimpotrivă dacă sunt lăsate de capul lor, ele se infectează și mai tare și conduc la comportamente absolut inadecvate în preajma unor persoane cu care dorim să fim împreună, sau la gânduri care ne sabotează relațiile și cariera. Suferința și durerea continuă până când cea mai înțeleaptă parte din noi, corpul, decide că ce-i prea mult nu-i sănătos. Mesajul său este întotdeauna clar: Oprește-te din suferință sau o voi face eu pentru tine! Iar corpul câștiga de fiecare dată. Atunci când țin totul în ei, oamenii ajung să nu mai poată dormi, sau să mănânce, sau devin atât de anxioși, încât nu se mai pot focaliza la serviciu, sau atât de depresivi încât nu se mai pot da jos din pat. Depresia și și anxietatea sunt două din primele reacții ale corpului în față acumulării durerii. Există inclusiv motive organice și biochimice care stau la baza depresiei clinice și a atacurilor de anxietate, cauze asupra cărora nu avem niciun control, dar durerea nerecunoscuta și neprocesata reprezinta cu siguranță unul dintre principalii factori. Prin psihoterapie procesezi și eliberezi suferința, astfel încât corpul și mintea ta să se vindece.